Compostul


Peste 50% din deseurile unei gospodarii sunt deseuri organice. Deseurile organice pot fi: resturi de fructe si legume (coji de cartofi, ceapa, pepene,  cotoare de mar), resturi alimentare (coji de oua, paine, paste, seminte), resturi de plante, flori si frunze uscate, crengi taiate, buruieni, rumegus, balegar, carton. Aceste resturi sunt de fapt foarte pretioase si pot fi valorificate. Din pacate insa, majoritatea acestor deseuri organice ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, poluand mediul inconjurator.

O alternativa este transformarea acestora in compost, care reprezinta un excelent ingrasamant pentru sol, evitandu-se astfel ingrasamintele chimice. Compostul rezultat este asemenator humusului de padure, de culoare neagra. Primul pas pentru realizarea compostului este alegerea unei locatii. Cel mai potrivit loc este un colt umbros din gradina sau livada, la adapost de vant si cu un drenaj bun. O buna alegere pentru aceasta locatie este sub un copac cu frunze cazatoare, pentru a fi ferita de soare pe timpul verii si a primi caldura soarelui iarna. Aceasta zona se poate ingradi cu un gardut de lemn, pentru a evita imprastierea compostului si pentru un mai bun control. Este de preferat ca resturile organice sa fie asezate direct pe pamant (nu pe beton), curatat in prealabil de vegetatie, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice: rame, bacterii, etc.

Primul strat de aproximativ 15-20 cm trebuie sa fie compus din resturi obtinute de la toaletarea gradinii sau a copacilor, crengi rupte, frunze uscate, iarba cosita, etc. Acesta este stratul de baza pentru restul deseurilor ce vor fi adaugate pentru obtinerea compostului. Este bine ca aceste resturi sa fie tocate cat mai mult, pentru a accelera procesul de compostare.

Urmatorul strat are rolul de a activa procesul de compostare. Poate fi gunoi de grajd, compost finit, pamant, sau o combinatie.

In continuare se adauga desurile organice de bucatarie amestecate cu resturile vegetale din gradina. Resturile menajere organice din bucatarie trebuie sa fie in proportie de aproximativ o treime, iar cele de gradina de doua treimi. Cu cat resturile adunate sunt mai variate, cu atat compostul rezultat va fi mai valoros, mai bogat in nutrienti.

Pentru a favoriza procesul de compostare este bine ca periodic (saptamanal) sa amestecam materialele de compost (este suficient sa amestecam doar jumatatea superioara). Astfel se favorizeaza si circulatia aerului si se uniformizeaza distributia  microorganismelor. Datorita activitatii microorganismelor, in timpul procesului de compostare, temperatura amestecului poate creste, fiind un aspect pozitiv. Ne putem folosi de aceasta temperatura ridicata a compostului in solar pentru a ajuta rasadurile, cand temperatura de afara este inca scazuta. In cazul in care compostul devine prea uscat, este recomandat sa adaugam apa in asa fel incat sa devina umed. Un compost uscat incetineste activitatea microorganismelor.

Gramada de compost se poate acoperi cu o folie de plastic, care tine de cald si impiedica uscarea sau umezeala excesiva.

Compostul ajunge la maturitate in momentul in care capata o culoare neagra si are aspectul si mirosul asemenator humusului de padure. Acest proces dureaza 4-6 luni (conditii de vara) sau 6-9 luni (conditii de iarna).

Vom enumera mai jos principalele avantaje ale transformarii deseurilor organice in compost si folosirea acestuia ca ingrasamant:

  • furnizarea nutrientilor necesari dezvoltarii plantelor; eliberarea substantelor nutritive se face treptat, compostul fiind astfel o sursa permanenta de fertilizare;
  • imbunatatirea structurii solului si cresterea rezistentei acestuia la eroziune;
  • dispare necesitatea folosirii ingrasamintelor chimice, protejandu-ne astfel de efectele acestora odata ajunse in corpul nostru prin intermediul fructelor si legumelor;
  • reducerea volumului deseurilor de la groapa de gunoi;
  • protejarea mediului inconjurator, evitand arderea;
  • este un ingrasamant care practic se obtine gratis;
  • protejeaza solul de efectele temperaturilor extreme.

Ferma Vesela foloseste compostul ca ingrasamant natural pentru gradina. In plus, o parte din resturile de fructe si legume o folosim ca hrana pentru animale (hrana foarte apreciata).

Sa speram ca din ce in ce mai multe gospodarii vor valorifica deseurile menajere, din respect pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea noastra.

Leave a comment »

Povestea solarului


Cand ne-am hotarat sa ne mutam din Bucuresti la tara ne-am propus sa ne dedicam agriculturii. Stiam ca va fi greu, dar am reusit. Satisfactia de a privi roadele legumelor nu poate fi descrisa in cuvinte. Sa lasam imaginile sa vorbeasca:

Iata ca dupa ce v-am povestit despre constructia solarului, acum putem spune cu mana pe inima ca ne mandrim cu legumele adapostite de el.

Daca noi am reusit, oricine poate reusi. Este nevoie doar de pasiune !

Leave a comment »

Bucurie


Din cand in cand se cuvine sa ne oprim din ceea ce facem si sa ne bucuram de lucrurile simple pe care natura ni le ofera. Ce ne-am face fara ele?

Leave a comment »

Oaia Dorper


Documentandu-ne mai mult despre rasa de oi Dorper ne-a incantat foarte mult perspectiva de a aduce in familia Fermei Vesele  cateva exemplare din aceasta rasa.

Originare din Africa, aceste exemplare pot ajunge la maturitate la o greutate de 80 Kg, in cazul femelelor si 120 Kg in cazul masculilor, cu o viteza de crestere foarte mare. Nu sunt pretentioase, pascand neselectiv vegetatia si se adapteaza repede la diverse conditii de mediu. In ceea ce priveste reproductia, aceasta nu este sezoniera si are loc de 3 ori in 2 ani, cate 2-4 miei. Trasaturile impresionante ale acestei rase nu se opresc aici. Carnea are un gust deosebit, fara gustul specific de oaie.

Cele prezentate mai sus sunt pentru noi pura teorie. De aceea, apelam la dvs, cititorii, daca aveti experienta practica cu oile Dorper sa ne dati si noua cateva sfaturi. Ne intereseaza daca aspectele teoretice prezentate mai sus sunt adevarate. Ne intereseaza un furnizor serios, care sa aiba exemplare disponibile (2 femele si un mascul) in aceasta perioada de inceput de primavara si am vrea sa mai aflam si pretul cu care se vand. Cat de bine se aclimatizeaza la conditiile din tara noastra? Orice experienta a dvs ne-ar fi de mare ajutor. Va rugam sa ne transmiteti experienta dvs, postand un comentariu.

 

Comments (1) »

Cresterea puilor


Este forfota mare in Ferma Vesela pentru ca au inceput sa eclozeze puii de gaina si necesita multa atentie si ingrijire din partea noastra. Nu am mai avut rabdare sa mai asteptam closca si am pus oua la clocitoare.

Crescand pasarile cu hrana sanatoasa inca din momentul eclozarii avem garantia carnii lor sanatoase. Daca va doriti sa cresteti pasari sanatoase in gospodarie si nu aveti posibilitatea de a pune ouale la closca sau in clocitoare in vederea eclozarii cel mai indicat ar fi sa cumparati “pui de o zi” dintr-o sursa sigura. Este important sa nu cumparam puii cand sunt deja mari, pentru ca nu stim cu ce au fost hraniti, daca au fost folosite chimicale, antibiotice sau hormoni de crestere in hrana lor.

Puii de o zi sunt extrem de sensibili. Trebuie sa fim foarte atenti cu hrana, apa, caldura si chiar si cu modul in care ii manipulam. Puilor le place foarte mult caldura atunci cand sunt mici si se simt excelent la o temperatura de 30 grade. Apa este esentiala si puii nu trebuie sa simta lipsa ei. Nu este de neglijat nici modul in care ii manipulam. Trebuie atinsi cu delicatete si doar daca este nevoie. Ei sunt dragalasi dar trebuie sa rezistam tentatiei sa ii mangaiem, sa ii tinem intre palme, sa ii sufocam cu atentia noastra excesiva.

Cu ce hranim puii cand sunt micuti? In primul rand avem nevoie de o uruiala formata din 70% malai si restul de 30% alte cereale (grau, secara, orz, ovaz, mei) si seminte de floarea soarelui. Amestecam aceasta uruiala cu oua bine fierte tocate marunt si verdeata – trifoi verde proaspat tocat marunt. Obtinem astfel o hrana variata care ofera puiului toate substantele nutritive de care are nevoie.

Comments (8) »